În capitolele anterioare a fost prezentată pe larg situația obținerii consimțământului persoanei vizate (a pacientului, de regulă) în diversele sale ipostaze de interacțiune cu unitatea medicală ca operator de date sau cu medicul în calitate de angajat, respectiv colaborator al acesteia. Concluziile au fost în principal două:
- Se impune o diferențiere clară a necesității:
-
- Notei de informare a persoanei vizate cu privire la prelucrările de date – cu scopul de a-l informa la modul general despre toate prelucrările de date care se realizează în toate interacțiunile dintre pacient și unitatea medicală
-
- Formularului numit „Acordul pacientului informat” – scopul principal al acestuia fiind acceptarea urmărilor actului medical la care este supus
-
- Consimțământului specific R.G.P.D.– care are ca scop și utilitate strict situațiile în care se dorește o prelucrare de date afară de tot ceea ce prevede legea în mod expres, cum ar fi prelucrări legate de marketing, promovare, publicitate sau cercetare științifică.
- Există loc de îmbunătățire a cadrului legislativ.
Ce ar trebui să cunoașteți în materie de Bune practici:
Ce ar trebui să cunoașteți în materie de Rele practici:
Prin evitarea acestor rele practici vă veți asigura că abordați în mod corespunzător și eficient aspectele legate de consimțământ și prelucrarea datelor cu caracter personal, protejând astfel drepturile și intimitatea pacienților și evitând eventualele sancțiuni legate de încălcarea RGPD.