În Partea a IV-a a acestui ghid vom aborda aspectele practice ale conformității cu GDPR în cadrul sistemului medical românesc, prin prezentarea unor materiale și resurse utile, care pot facilita înțelegerea și aplicarea eficientă a reglementărilor privind protecția datelor. Scopul acestei secțiuni este de a pune la dispoziția medicilor, personalului medical și celor implicați în domeniul sănătății, instrumente concrete care să îi ajute în procesul de asigurare a protecției datelor cu caracter personal.

Această parte a ghidului cuprinde:

  • Legislația relevantă: acte normative și reglementări naționale și internaționale care au impact asupra protecției datelor în sistemul medical, pentru a facilita accesul la informații și a oferi un punct de plecare în înțelegerea cadrului legislativ.
  • Formulare și șabloane: exemple de formulare și șabloane care pot fi utilizate în diverse situații, precum obținerea consimțământului, gestionarea cererilor persoanelor vizate sau raportarea încălcărilor de securitate. Aceste documente pot fi adaptate și personalizate în funcție de nevoile specifice ale fiecărei unități medicale.
  • Ghiduri și recomandări ale autorităților de protecție a datelor: o selecție de materiale publicate de autoritățile de protecție a datelor din România și din Uniunea Europeană, care pot fi utile în procesul de conformare la GDPR. Aceste materiale includ orientări, recomandări și exemple de bune practici.
  • Studii de caz și exemple: studii de caz și exemple relevante care ilustrează modul în care principiile și reglementările privind protecția datelor au fost aplicate în contextul medical, precum și consecințele nerespectării acestor prevederi.
  • Resurse adiționale: linkuri către articole, publicații și materiale educaționale, care pot contribui la aprofundarea cunoștințelor și la înțelegerea mai bună a aspectelor legate de protecția datelor în sistemul medical.
  • Legislație relevantă:

    • Elementul principal de legislație la care am făcut referință este: Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor): https://www.dataprotection.ro/servlet/ViewDocument?id=1262
    • Legea drepturilor pacientului
    • Contractul cadru și normele metodologice de aplicare a contractului cadru
  • Ghiduri și recomandări ale autorităților de protecție a datelor:

    Iată o listă a ghidurilor, recomandărilor și orientărilor specifice emise de Grupul de lucru Articolul 29 (WP29) și Comitetul European pentru Protecția Datelor (EDPB):

    • Ghid privind consimțământul în conformitate cu GDPR (WP259)
    • Ghid privind transparența în conformitate cu GDPR (WP260)
    • Ghid privind notificarea încălcărilor de securitate a datelor (WP250)
    • Ghid privind impactul asupra protecției datelor și evaluarea riscurilor (DPIA) (WP248)
    • Ghid privind responsabilul cu protecția datelor (DPO) (WP243)
    • Ghid privind dreptul la portabilitatea datelor (WP242)
    • Ghid privind profilarea și decizia individuală automată (WP251)
    • Ghid privind transferurile internaționale de date în temeiul GDPR (WP244)
    • Ghid privind utilizarea cookie-urilor și a altor tehnologii de urmărire (WP44)
    • Ghid privind procesorii și subcontractorii în conformitate cu GDPR (WP282)
    • Ghid privind certificarea în conformitate cu GDPR (WP261)
    • Ghid privind codurile de conduită în conformitate cu GDPR (WP29)
    • Ghid privind temeiul juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul prevenirii, detectării, investigării și persecutării infracțiunilor sau executării sancțiunilor penale (WP29)
    • Ghid privind dreptul la ștergerea datelor (“dreptul de a fi uitat”) (WP29)

    Mai multe informații puteți găsi accesând linkul de mai jos:

    https://edpb.europa.eu/our-work-tools/our-documents/publication-type/guidelines_ro?page=0

  • Literatură de specialitate în domeniul protecției datelor

    • The protection of personal data in health information systems – principles and processes for public health. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe; 2020. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO.
    • Guide to Privacy and Security of Electronic Health Information, Version 2.0.,The Office of the National Coordinator for Health Information Technology, 2015
    • Guidelines on Privacy in the Private Health Sector, Office of the Federal Privacy Commissioner, 2001
    • Privacy Toolkit, A guide for physical therapists, College of Physical Therapists of British Columbia, 2020
    • Confidentiality: good practice in handling patient information, General Medical Council, 2017.
    • Manual de legislație europeană privind protecția datelor, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene/Consiliul Europei, 2014
  • Rapoarte de activitate ale Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal:

    • Raport de activitate A.N.S.P.D.C.P., 2006, București
    • Raport de activitate A.N.S.P.D.C.P., 2007, București
    • Raport de activitate A.N.S.P.D.C.P., 2008, București
    • Raport de activitate A.N.S.P.D.C.P., 2009, București
    • Raport de activitate A.N.S.P.D.C.P., 2010, București
    • Raport de activitate A.N.S.P.D.C.P., 2011, București
    • Raport de activitate A.N.S.P.D.C.P., 2012, București
    • Raport de activitate A.N.S.P.D.C.P., 2013, București
    • Raport de activitate A.N.S.P.D.C.P., 2014, București
    • Raport de activitate A.N.S.P.D.C.P., 2015, București
    • Raport de activitate A.N.S.P.D.C.P., 2016, București
    • Raport de activitate A.N.S.P.D.C.P., 2017, București
    • Raport de activitate A.N.S.P.D.C.P., 2018, București
    • Raport de activitate A.N.S.P.D.C.P., 2019, București
    • Raport de activitate A.N.S.P.D.C.P., 2020, București
    • Raport de activitate A.N.S.P.D.C.P., 2021, București
  • Studii de caz și exemple. Cauze CEDO cu privire la datele medicale

    • Yvonne Chave împotriva Franței (64915/01)
        • Reclamanta s-a plâns de accesul la dosarul ei medical privind internarea într-un spital psihiatric
        • Cererea a fost declarată inadmisibilă (în mod vădit nefondată)
        • CEDO a apreciat că dosarul era protejat de reguli de confidențialitate și acces adecvat
    • Gillberg împotriva Suediei (41723/06)
        • Reclamantul, un profesor, a fost condamnat penal pentru refuzul de a permite accesul la cercetări privind hiperactivitatea și deficitul de atenție la copii
        • CEDO a decis că articolul 8 și articolul 10 nu se aplică în acest caz
        • Profesorul nu poate invoca dreptul la viața privată sau un drept „negativ” la libertatea de exprimare în acest context
    • Frâncu împotriva României (57129/10)
        • Reclamantul s-a plâns de încălcarea dreptului la respectarea vieții private în urma respingerii cererii de ședință închisă într-o procedură referitoare la detenția sa provizorie
        • CEDO a constatat o încălcare a articolului 8, deoarece instanța de apel nu a asigurat confidențialitatea informațiilor medicale despre reclamant
        • Curtea a considerat că instanța de apel nu a realizat o evaluare proporțională și individualizată a cererii de ședință închisă
    • Järvinen împotriva Finlandei (45123/98)
        • Reclamantul s-a plâns de divulgarea neautorizată a informațiilor medicale într-un raport de expertiză medico-legală
        • CEDO a constatat o încălcare a articolului 8, deoarece Finlanda nu a reușit să îndeplinească obligațiile pozitive pentru a proteja informațiile medicale ale reclamantului
        • Curtea a considerat că statul are datoria de a adopta măsuri eficiente pentru a proteja confidențialitatea informațiilor medicale
    • M.S. împotriva Croației (36337/10)
        • Reclamanta s-a plâns de lipsa confidențialității în cazul unei acțiuni civile în care a fost acuzată de agresiune
        • CEDO a constatat o încălcare a articolului 8, deoarece instanțele croate nu au acordat importanță confidențialității informațiilor medicale ale reclamantei
        • Curtea a apreciat că instanțele ar fi trebuit să ia măsuri pentru a proteja confidențialitatea informațiilor medicale în contextul procedurilor judiciare
    • L.H. împotriva Letoniei (52019/07)
        • Cazul se referă la o femeie care a contestat faptul că informațiile medicale personale legate de tratamentul ei pentru infertilitate au fost dezvăluite publicului și au fost utilizate într-un proces penal împotriva ei.
        • Reclamanta a susținut că dezvăluirea și utilizarea acestor informații au încălcat dreptul său la respectarea vieții private și de familie.
        • Soluția CEDO: Curtea a decis că a existat o încălcare a articolului 8 al Convenției și a acordat despăgubiri reclamantei.
    • Z. împotriva Finlandei (22009/93)
        • Reclamanta s-a plâns de divulgarea neautorizată a statutului său de persoană infectată cu HIV în cadrul unor proceduri judiciare împotriva soțului său.
        • CEDO a constatat o încălcare a articolului 8, deoarece Finlanda nu a reușit să protejeze confidențialitatea informațiilor medicale ale reclamantei
        • Curtea a considerat că protecția confidențialității informațiilor medicale este esențială pentru respectarea dreptului la viața privată
    • L.L. împotriva Franței (7508/02)
        • Reclamantul se plângea în special de prezentarea în fața instanțelor și utilizarea de către acestea a unor documente din dosarul său medical, în contextul unei proceduri de divorț, fără consimțământul său și fără desemnarea unui expert medical în acest sens.
        • Curtea a constatat o încălcare a articolului 8 al Convenției (dreptul la respectarea vieții private și de familie) și a acordat despăgubiri reclamantului.
    • Chave născută Jullien împotriva Franței (19131/07)
        • Reclamanta a contestat păstrarea dosarului, într-o evidență centralizată, privind internarea sa obligatorie într-un spital psihiatric, internare considerată nelegală de instanțele franceze
        • CEDO a considerat că nu a existat o încălcare a dreptului la viața privată, deoarece Franța a luat măsuri adecvate pentru a reglementa accesul la datele personale și a înlătura orice riscuri nerezonabile
    • Vukota-Bojic împotriva Elveției (61838/10)
        • Reclamanta a contestat supravegherea sa secretă de către detectivi angajați de asigurătorul său în urma unui accident rutier
        • CEDO a considerat că a existat o încălcare a dreptului la viața privată, deoarece supravegherea a fost intruzivă și a fost folosită în mod necorespunzător în procesul judiciar
    • M.E. împotriva Suediei (20837/92)
        • Reclamanta a contestat comunicarea dosarelor medicale privind întreruperea de sarcină către un organism de asigurări sociale
        • CEDO a considerat că a existat o încălcare a dreptului la viața privată, deoarece divulgarea informațiilor sensibile nu a fost justificată
    • Armonas împotriva Lituaniei și Biriuk împotriva Lituaniei (47698/99)
        • Reclamanții au contestat publicarea informațiilor despre starea lor de sănătate (fiind seropozitivi) într-un cotidian din Lituania. În 2001, cel mai mare cotidian din Lituania a publicat un articol pe prima pagină despre amenințarea SIDA într-o zonă îndepărtată din Lituania. În special, angajații dintr-un centru medical pentru combaterea SIDA și dintr-un spital erau citați drept confirmând că reclamanții erau seropozitivi. Despre cea de a doua reclamantă, descrisă ca fiind „renumită pentru promiscuitate”, se afirma că ar avea doi copii ilegitimi cu primul reclamant.
        • CEDO a considerat că a existat o încălcare a dreptului la viața privată, deoarece divulgarea informațiilor personale sensibile nu a fost justificată de interesele publice
    • Avilkina și alții împotriva Rusiei (1585/09)
        • Reclamanții erau o organizație religioasă, Centrul Administrativ al Martorilor lui Iehova din Rusia și trei martori ai lui Iehova
        • Aceștia se plângeau în special despre divulgarea dosarelor lor medicale către autoritățile de urmărire penală ruse, în urma refuzului lor de a face transfuzii de sânge pe durata internării în spitale publice
        • CEDO a constatat o încălcare a dreptului la viața privată, deoarece divulgarea dosarelor medicale ale reclamanților autorităților penale nu a fost proporțională și a încălcat dreptul lor la respectarea vieții private
    • Radu împotriva Republicii Moldova (17475/05)
        • Reclamanta, lector la Academia de Poliție, se plângea despre divulgarea de către un spital de stat de informații medicale despre ea către angajatorul său
        • Informațiile au circulat la scară largă la locul de muncă al reclamantei și, la puțin timp după aceasta, a pierdut sarcina din cauza stresului
        • CEDO a constatat o încălcare a dreptului la viața privată, deoarece divulgarea informațiilor medicale personale către angajator și diseminarea lor ulterioară au încălcat dreptul reclamantei la respectarea vieții private
    • Odièvre împotriva Franței (42326/98)
        • Reclamanta s-a plâns că nu a putut obține detalii despre familia sa naturală, fiind abandonată la naștere și lăsată în grija serviciului pentru securitate și sănătate socială
        • CEDO a considerat că nu a existat o încălcare a dreptului la viața privată, deoarece Franța a avut un sistem adecvat de protecție a intereselor și drepturilor persoanelor implicate, inclusiv ale mamei naturale și ale copilului abandonat
    • Roche împotriva Regatului Unit (32555/96)
        • Reclamantul s-a plâns că nu a avut acces la toate informațiile relevante și adecvate care să-i permită să evalueze eventualele riscuri la care a fost expus pe durata participării sale la testele cu gaz muștar și gaz neurotoxic desfășurate sub auspiciile forțelor armate britanice în anii ’60
        • CEDO a considerat că nu a existat o încălcare a dreptului la viața privată, deoarece Regatul Unit a oferit informații suficiente despre riscurile asociate testelor și a luat măsuri adecvate pentru a proteja sănătatea și siguranța participanților
    • Y.F. împotriva Turciei (17312/03)
        • Reclamantul s-a plâns de dezvăluirea stării sale de sănătate (fiind seropozitiv) în timpul unei audieri în fața unei instanțe
        • CEDO a constatat o încălcare a dreptului la viața privată, deoarece divulgarea informațiilor medicale personale în public nu era necesară și nu exista un interes legitim care să justifice această încălcare
    • L. și V. împotriva Austriei (39392/98)
        • Reclamanții s-au plâns de încălcarea dreptului la viața privată ca urmare a faptului că informațiile medicale personale ale acestora, inclusiv înregistrările video ale unor proceduri medicale, au fost prezentate în fața instanțelor într-un proces penal împotriva unui medic care i-a tratat
        • CEDO a constatat o încălcare a dreptului la viața privată, deoarece nu au fost luate măsuri suficiente pentru a proteja confidențialitatea datelor medicale ale reclamanților în cadrul procedurilor judiciare
    • K.H. și altele împotriva Slovaciei (32881/04)
        • Reclamantele, opt femei de etnie romă, nu au mai putut rămâne însărcinate după ce au fost tratate la secțiile de ginecologie din două spitale diferite, acestea suspectând că fuseseră sterilizate în perioada spitalizării lor
        • Se plângeau că nu au putut obține fotocopii ale dosarelor lor medicale
        • CEDO a constatat o încălcare a dreptului la viața privată, deoarece reclamantele nu au avut acces la dosarele lor medicale, ceea ce a împiedicat exercitarea efectivă a dreptului lor la un recurs efectiv în legătură cu suspiciunile lor privind sterilizările forțate
    • Panteleyenko împotriva Ucrainei (11901/02)
        • Reclamantul se plângea în special despre divulgarea, în cursul unei ședințe de judecată, de informații confidențiale despre starea sa psihică și tratamentul psihiatric pe care îl urma
        • CEDO a constatat o încălcare a dreptului la viața privată, deoarece divulgarea informațiilor medicale personale într-un cadru public nu a fost justificată și a încălcat dreptul reclamantului la respectarea vieții private
    • Anne-Marie Anderson împotriva Suediei (29870/96), 1997
        • Reclamanta a fost diagnosticată cu cancer și și-a pierdut locul de muncă în timp ce era în concediu medical. Ea a solicitat să primească ajutor social și a trebuit să furnizeze informații medicale detaliate autorităților. Ulterior, un oficial al agenției de asistență socială a discutat cu alte persoane despre cazul reclamantei și starea sa de sănătate.
        • CEDO a constatat o încălcare a dreptului la viața privată, deoarece autoritățile suedeze nu au asigurat confidențialitatea informațiilor medicale ale reclamantei, iar divulgarile neautorizate au constituit o ingerință în viața sa privată.
    • Mockutė împotriva Lituaniei (66490/09)
        • Reclamanta se plângea de lipsa de confidențialitate în ceea ce privește informațiile medicale din dosarul său, precum și faptul că întreruperea sarcinii sale a fost înregistrată în dosarul său medical fără consimțământul ei.
        • CEDO a constatat o încălcare a dreptului la viața privată, deoarece autoritățile lituaniene nu au protejat în mod adecvat confidențialitatea informațiilor medicale ale reclamantei și au înregistrat procedura de avort în dosarul ei medical fără consimțământul ei.
    • Konovalova împotriva Rusiei (37854/04)
        • Reclamanta, o femeie însărcinată, a fost supusă unei cezariene în prezența mai multor studenți la medicină, fără să îi fi fost cerut consimțământul în prealabil. Ea susținea că dreptul ei la viață privată și demnitate personală a fost încălcat.
        • CEDO a constatat o încălcare a dreptului la viața privată, deoarece autoritățile ruse nu au obținut consimțământul reclamantei înainte de a permite studenților să asiste la intervenția chirurgicală.
    • Peck împotriva Regatului Unit (44647/98)
        • Reclamantul a fost surprins de camerele de supraveghere în timp ce încerca să se sinucidă într-un loc public. Imaginile au fost ulterior difuzate în mass-media fără consimțământul său.
        • CEDO a constatat o încălcare a dreptului la viața privată, deoarece difuzarea imaginilor a constituit o ingerință în viața privată a reclamantului, iar autoritățile nu au oferit garanții suficiente pentru a proteja drepturile sale.
    • Malanicheva împotriva Rusiei (69414/01)
        • Reclamanta, o pacientă seropozitivă, a fost internată în spital pentru tratament. Fără consimțământul ei, personalul spitalului a dezvăluit statutul ei HIV unor pacienți, iar aceștia au făcut informația publică.
        • CEDO a constatat o încălcare a dreptului la viața privată, deoarece statul rus nu a protejat confidențialitatea informațiilor medicale ale reclamantei și a permis divulgarea neautorizată a statutului ei HIV.
    • M.D. și alții împotriva Spaniei (67875/21)
        • Reclamanții erau un grup de migranți care au fost depistați pozitivi la testul pentru boala COVID-19. Autoritățile spaniole au divulgat public identitatea acestora, ceea ce a condus la stigmatizarea și discriminarea lor în comunitatea locală.
        • CEDO a constatat o încălcare a dreptului la viața privată, deoarece autoritățile spaniole au divulgat informații medicale personale și sensibile despre reclamanți fără a obține consimțământul lor.
    • Kotilainen și alții împotriva Finlandei (62439/12)
        • Reclamanții se plângeau de încălcarea dreptului la viața privată în urma unui atac cibernetic care a compromis datele lor personale și medicale stocate de o clinică privată de sănătate mintală
        • CEDO a constatat o încălcare a dreptului la viața privată, deoarece statul nu a reușit să protejeze în mod adecvat datele personale și medicale ale reclamanților în fața riscului unui atac cibernetic
    • Tysiąc împotriva Poloniei (5410/03)
        • Cazul se referă la o femeie care suferea de o afecțiune oculară și care a rămas însărcinată. Medicii au avertizat-o că sarcina și nașterea ar putea agrava starea ochilor ei, dar nu i-au acordat avortul legal din motive terapeutice.
        • Reclamanta a susținut că autoritățile poloneze au încălcat dreptul său la respectarea vieții private, întrucât nu a avut acces la un avort legal și sigur, în ciuda riscurilor pentru sănătatea ei.
        • Soluția CEDO: Curtea a decis că a existat o încălcare a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) al Convenției.
    • Szuluk împotriva Regatului Unit (36936/05)
        • Cazul viza dreptul la confidențialitatea corespondenței dintre un deținut și medicii săi.
        • Reclamantul a afirmat că autoritățile penitenciare au încălcat dreptul său la respectarea vieții private prin monitorizarea și deschiderea corespondenței medicale.
        • Soluția CEDO: Curtea a decis că a existat o încălcare a articolului 8 al Convenției și a acordat despăgubiri reclamantului.
    • Léger împotriva Franței (19324/02)
        • Cazul se referă la un bărbat care a fost contaminat cu HIV în urma unui tratament medical și a încercat să obțină informații despre sursa contaminării.
        • Reclamantul a susținut că autoritățile franceze nu au respectat dreptul său la respectarea vieții private și de familie, întrucât nu i-au permis să afle sursa contaminării cu HIV.
        • Soluția CEDO: Curtea a decis că nu a existat o încălcare a articolului 8 al Convenției.
    • P. și S. împotriva Poloniei (57375/08)
        • Cazul se referă la o fată de 14 ani care a rămas însărcinată în urma unui viol și a întâmpinat dificultăți în accesarea unui avort legal.
        • Reclamanții au susținut că autoritățile poloneze au încălcat dreptul la respectarea vieții private și de familie prin refuzul de a le acorda accesul la un avort legal și prin divulgarea informațiilor medicale.
        • Soluția CEDO: Curtea a decis că au existat încălcări ale articolului 8 al Convenției și a acordat despăgubiri reclamanților.
    • Gaskin împotriva Regatului Unit (10454/83)
        • Cazul se referă la un bărbat care a fost crescut în îngrijirea statului și care a solicitat accesul la dosarul său de asistență socială pentru a afla detalii despre copilăria și tratamentul său în timpul perioadei în care a fost în grija statului.
        • Reclamantul a susținut că refuzul autorităților de a-i permite accesul la dosarul său a încălcat dreptul său la respectarea vieții private și de familie.
        • Soluția CEDO: Curtea a decis că a existat o încălcare a articolului 8 al Convenției și a acordat despăgubiri reclamantului.
    • Juhnke împotriva Germaniei (52515/99)
        • Cazul se referă la o femeie care a solicitat accesul la dosarul medical al mamei sale decedate pentru a afla dacă aceasta a avut vreo predispoziție genetică pentru cancer.
        • Reclamanta a susținut că refuzul autorităților germane de a-i acorda accesul la dosarul medical al mamei sale a încălcat dreptul său la respectarea vieții private.
        • Soluția CEDO: Curtea a decis că nu a existat o încălcare a articolului 8 al Convenției.
    • Trocellier împotriva Franței (29967/96)
        • Cazul se referă la un bărbat a cărui soție a murit într-un spital, iar reclamantul a solicitat accesul la dosarul medical al soției sale pentru a determina cauza decesului.
        • Reclamantul a susținut că refuzul autorităților franceze de a-i permite accesul la dosarul medical al soției sale a încălcat dreptul său la respectarea vieții private și de familie.
        • Soluția CEDO: Curtea a decis că nu a existat o încălcare a articolului 8 al Convenției.
    • I. împotriva Finlandei (20511/03)
        • Cazul se referă la o femeie care a descoperit că angajatorul său, un spital, a accesat în mod neautorizat dosarul său medical.
        • Reclamanta a susținut că autoritățile finlandeze nu au respectat dreptul său la respectarea vieții private și de familie prin nerespectarea confidențialității datelor medicale personale.
        • Soluția CEDO: Curtea a decis că a existat o încălcare a articolului 8 al Convenției și a acordat despăgubiri reclamantei.
    • B.B. împotriva Franței (5335/06)
        • Cazul vizează o femeie care a fost concediată de la locul de muncă în urma divulgării, fără consimțământul său, a unei afecțiuni medicale care a fost considerată incompatibilă cu postul său.
        • Reclamanta a susținut că divulgarea informațiilor medicale fără consimțământul său și concedierea în urma acestor informații au încălcat dreptul său la respectarea vieții private și de familie.
        • Soluția CEDO: Curtea a decis că a existat o încălcare a articolului 8 al Convenției și a acordat despăgubiri reclamantei.

    Acestea sunt câteva dintre cazurile judecate de CEDO în legătură cu datele medicale, protecția acestora și dreptul la viața privată. Cauzele menționate anterior au abordat diverse aspecte ale problemei, cum ar fi divulgarea nejustificată a informațiilor medicale personale, accesul la dosarele medicale și protecția intereselor părților implicate.

    Rezultatele acestor cazuri arată că CEDO acordă o importanță deosebită protejării dreptului la viața privată în contextul datelor medicale, evaluând fiecare situație în funcție de circumstanțele specifice ale cazului și echilibrând interesele și drepturile părților implicate.